Profesorii spun ca fac greva pentru ca sunt cei mai prost platiti din Europa. Este adevarat. Statisticile europene arata ca, in Romania, salariul de baza maxim in invatamant reprezinta 85,1% din PIB-ul pe cap de locuitor, in timp ce in alte tari europene dezvoltate poate ajunge la 200% sau chiar 300% din PIB. Ceea ce au omis sa mentioneze profesorii, in motivarea grevei lor, sunt indicatorii de eficienta a actului didactic. Aceleasi statistici arata ca, in ceea ce priveste eficienta sistemului educativ, suntem tot ultimii de pe continent. Astfel, Romania se situeaza pe ultimul loc intre tarile Europei in ceea ce priveste participarea la educatie a populatiei in varsta de 15-24 de ani. Rata de participare este de 41,9% in Romania, fata de 64,5% in Lituania, 63,4% in Polonia, 62,7% in Slovenia, 57,5% media tarilor din UE si 44,2% Bulgaria. Rezultatul testului PISA, o evaluare standardizata internationala care investigheaza ce stiu si ce pot face elevii la finalul invatamantului obligatoriu, plaseaza, din nou, Romania printre ultimele tari din Europa: locul 34 din 43 de tari participante. Scorurile elevilor situeaza Romania pe locul 34 la citire, tot pe locul 34 la matematica si pe locul 32 la stiinte. Ponderea de performare medie a elevilor romani este de numai 85% din media OECD. Durata medie de frecventare a invatamantului situeaza si ea Romania in coada clasamentului european, cu numai 15,4 ani de scoala. Aceste cifre sunt oglindite si in Raportul privind starea invatamantului, inaintat Parlamentului de catre Ministerul Educatiei, luna trecuta. Eficienta scolii depinde, in mare masura, de profesori. Cifrele de la titularizare arata insa ca, in iulie 2005, peste 6.000 de candidati la concursul de ocupare a posturilor didactice au picat examenul, cu note de 1, 2, 3 si 4. La Fizica, spre exemplu, proportia celor cu prestatie atat de lamentabila este de peste jumatate din candidati. O situatie si mai grava se inregistreaza la examenul de admitere in magistratura unde, in acest an, numai unul din sutele de absolventi a reusit. Acest lucru arunca o lumina proasta si asupra invatamantului superior, deoarece majoritatea celor care au obtinut rezultatele mentionate sunt licentiati ai universitatilor. In timpul grevei, liderii profesorilor nu au facut nici un fel de referire la eficienta actului didactic, pentru care profesorii sunt, in mare masura raspunzatori. Este drept ca si sistemul poarta o parte a raspunderii, insa simpla pompare de bani in scoala nu rezolva lucrurile si, dupa cum se vede, nici nu ii multumste pe profesori. Este nevoie de reforma, la care, din pacate, cadrele didactice se opun, chiar prin una din solicitarile ce fac obiectul grevei: mentinerea titularizarii la nivel national. Un asemenea sistem, in care profesorul devine titular pe viata, indiferent de prestatia lui la catedra, nu mai exista nicaieri in Europa, insa mentinerea lui este ceruta de profesorii grevisti. Descentralizarea angajarilor de personal este cheia unei evaluari cat mai corecte a fiecarui cadru didactic si chiar deschide poarta unei retribuiri diferentiate a dascalilor merituosi, in functie de prestatia la catedra. Profesorii, care cer salarii mari, arata insa ca se tem de o evaluare corecta, dar si de pierderea sigurantei aproape totale a locului de munca, de care beneficiaza in acest moment, spre deosebire de cei mai multi dintre romani.

Citeste si:  Algeria taie gazul Spaniei

Autor: Ana-Maria Vieru