Nu mai avem nevoie de un acord cu Fondul Monetar International (FMI), pentru ca avem si noi specialisti, a declarat ieri premierul Calin Popescu Tariceanu.

Declaratia a fost facuta in contextul in care in aceste zile se afla la Bucuresti o delegatie a Fondului, care se cearta pe cifre cu oficialii romani.

Totodata, premierul si-a exprimat regretul ca nu a majorat TVA, redeschizand subiectul unei taxari suplimentare a consumului. „Apreciez ca Romania are economisti de valoare care sunt capabili sa ne ofere solutii economice, fara sa avem nevoie de asistenta FMI. Sigur ca acordul cu FMI este intotdeauna un lucru, sa spunem, binevenit. Dar eu cred ca Romania, ca viitoare tara membra a UE, trebuie sa arate ca are capacitatea sa-si gestioneze si singura, fara asistenta, problemele economice“, a afirmat premierul, intr-un interviu acordat Mediafax.

„Premierul are in principiu dreptate. Romania are resurse de a continua fara un acord cu FMI. Numai ca renuntarea la acest acord intr-un moment nepotrivit poate crea tensiuni in relatia cu UE“, crede analistul Gabriel Biris.

Tensiuni care, de altfel, exista, ultimul Raport de tara mentionand ca Romania trebuie sa faca progrese in domeniul macroeconomic. „Declaratia este lipsita de fair-play la adresa Fondului. E usor sa faci aceasta declaratie in 2005 dupa ce ai avut mai multi ani cu crestere economica de peste 5%, pe care nu ai fi obtinut-o fara expertiza FMI“, crede, in schimb, Florin Citu.

Referitor la calitatile economistilor romani, analistul spune ca premierul este optimist, pe piata neexistand nici un studiu autohton de macroeconomie realist. „Romania trebuie sa arate ca poate gestiona aceasta problema fara asistenta. Este usor de zis, greu de facut. Deocamdata exista doar un Centru National de Prognoza, iar previziunile acestuia de anul trecut au fost toate depasite“, crede Citu. „Ani de zile am zis ca nu mai avem nevoie de FMI, pentru ca nu am deloc convingerea ca expertii Fondului sunt niste lumini ale economiei si analizei. Ei au un sablon, vin si il impun. Pe ei nu-i intereseaza cresterea economica, ci numai echilibrul macroeconomic“, ii contrazice consultantul bancar Bogdan Baltazar, fostul presedinte al BRD.

Citeste si:  Cea mai ieftina masina din lume

Senzatia analistilor este ca mesajul transmis de premier ascunde presiuni la adresa misiunii de experti FMI aflata in aceste zile la Bucuresti, dar si intentia de a majora TVA in cursul anului viitor.

In cazul in care Guvernul intentioneaza sa majoreze aceasta taxa, asa cum a lasat Tariceanu sa se inteleaga, el ar nemultumi o mare parte a populatiei, dar ar satisface o doleanta a FMI. De aceea, declaratiile facute de premier cu privire la posibilitatea ruperii acordului cu Fondul sunt surprinzatoare.

Tariceanu s-a referit si la punctele de divergenta pe care Guvernul le are cu FMI. „In conditiile in care deficitul de cont curent – care este mare in Romania – e acoperit de un volum, de un flux puternic de investitii straine, situatia nu este alarmanta. Mai mult de atat, noi am luat decizia de a limita foarte mult – ca proba deficitul de numai 0,5% – volumul cheltuielilor din sectorul public. In momentul de fata, deficitul de cont curent este determinat intr-o masura covarsitoare – peste 80% – de deficitul sectorului privat. Iar restrangerea peste masura a deficitului sectorului public prin reducerea excesiva a deficitului bugetar poate sa aiba efecte contrarii a ceea ce ne dorim. Pentru dezvoltarea infrastructurii trebuie sa alocam mai multi bani, iar diminuarea sub 0,5% a deficitului bugetar ne duce in imposibilitatea de a ne finanta o serie de programe legate de dezvoltarea infrastructurii“, afirma Tariceanu.

Numai faptul ca FMI insista pe un buget excedentar si nu pe un deficit de 0,5%, si este un motiv suficient pentru Guvern de a rupe intelegerea cu Fondul, crede Bogdan Baltazar. Chiar daca UE se uita catre FMI cand e vorba de macroeconomie, exista si alte modalitati prin care Romania sa ii convinga pe oficialii de la Bruxelles ca se afla pe calea cea buna. „Cand nu mai ai relatii cu FMI trebuie sa te incredintezi total pietelor de capital. Iar daca primesti un calificativ pozitiv din partea acestora, totul este perfect. Trebuie sa nu mai depindem de stampila de calitate a FMI“, este concluzia lui Baltazar.

Citeste si:  Presedintele, la proba adevarului

Premierul regreta ca nu a marit TVA-ul

In ceea ce priveste majorarea taxei pe consum, Tariceanu a fost explicit, si nu si-a ascuns regretul pentru faptul ca nu a adoptat aceasta masura. „Majorarea TVA a starnit atat de multe discutii, dar cand a ridicat vocea impotriva majorarii TVA nimeni nu si-a pus intrebarea: cum vom putea sa obtinem 0,2% in plus din PIB pentru sectorul X bugetar? Miracole nu exista, deci daca vrem sa avem mai multi bani de cheltuit, avem nevoie de mai multe venituri. Din aceasta perspectiva, pot sa spun ca n-ar fi fost un gest nefolositor majorarea TVA“, acesta este mesajul adresat de premier, intr-un moment delicat, cand in Parlament exista dezbateri aprinse pe tema suplimentarii fondurilor alocate educatiei. Primul-ministru explica principalul motiv pentru care masura nu a fost adoptata: gradul de suportabilitate al populatiei.

„TVA va fi majorat probabil la mijlocul anului viitor, pentru ca nu s-au inchis posibilitatile de a abuza de Codul Fiscal, in special la microintreprinderi si la tranzactiile imobiliare“, crede analistul Gabriel Biris. Guvernul va trebui sa puna ceva in locul acestor posibile venituri pe care le pierde si, din pacate, cresterea TVA este varianta preferata, afirma Biris.

„Sanse sa avem in 2006 un TVA marit sunt, exista aceasta probabilitate, insa nu cred ca este o certitudine. Aceasta masura ar trebui, totusi, anuntata cu sase luni inainte. Daca iar vor apela la o ordonanta de urgenta, legitimitatea unei astfel de masuri va fi subminata“, crede, la randul sau, Florin Citu. In eventualitatea in care TVA va fi majorat cu 3%, pana la 22%, este de asteptat, potrivit studiilor facute de expertii Finantelor si de cei ai Comisiei Nationale de Prognoza, o crestere a ratei inflatiei cu 2%. Iar BNR va trebui sa adopte masuri suplimentare in tintirea inflatiei. „BNR n-are cum sa se impotriveasca acestei masuri. Trebuie sa raspunda acestui soc, daca el va avea loc“, afirma analistul. „TVA este o taxa tare, care se incaseaza si ajunge foarte usor in visteria statului. Daca s-ar fi majorat, si exista tari cu TVA mai mare, Ungaria are 25%, n-ar fi fost nevoie de aceasta colectie de impozite controversate“, spune Bogdan Baltazar.

Citeste si:  Inflatia salta moneda americana

De altfel, in proiectul de buget, aflat pe masa Parlamentului incasarile statului din TVA sunt estimate la o suma destul de ridicata, la 25,7 miliarde lei noi, iar rambursarile la 9,7 miliarde lei, in timp ce in bugetul stabilit de PSD pentru 2005, veniturile din TVA erau estimate la 18,6 miliarde lei si rambursarile la 5,9 miliarde. Chiar daca cresterea pare semnificativa, ea nu poate fi insa pusa pe seama unei posibile majorari a TVA, pentru ca, odata cu adoptarea cotei unice structura bugetului s-a modificat, ponderea impozitelor indirecte in venituri crescand.

De altfel, cifrele prezentate de ministerul Finantelor pe primele 8 luni, arata venituri din TVA de 15,7 miliarde lei noi, cu 30% mai mult decat se colectase in aceeasi perioada a anului 2004, cand functiona un sistem de impozitare progresiv. (F.R.)

Cresterile salariale vor fi mult temperate

Cresterile salariale in sectorul bugetar vor fi mult mai temperate in 2006 fata de cele din 2005, a afirmat Tariceanu. In 2005, cresterea salariala a fost de peste 40% si ca urmare a unor decizii populiste luate in anul electoral 2004, iar actualul Guvern nu-si mai permite acest lucru, a fost mesajul transmis de premier bugetarilor. „In orice economie sanatoasa, salariile cresc in masura in care creste competitivitatea. Cu cat o economie este mai competitiva, cu cat este mai performanta, cu atat salariile pot sa creasca“, si-a explicat premierul pozitia.

Rectificare bugetara, peste doua saptamani

Desi in Parlament exista dezbateri aprinse pe marginea bugetului pe 2006, in doua saptamani Tariceanu a promis o rectificare a bugetului pe 2005. „Nu vom taia, deoarece constatam ca avem, pe de o parte, un surplus de venituri si, pe de alta parte, o executie bugetara care este excedentara, asa incat sunt multe ministere care vor primi sume suplimentare“.

Autor: Florin Rusu