Dupa ce cu o zi in urma presedintele Basescu a aratat cu degetul spre guvern avertizind asupra „pericolului ca oameni din guvern sa intre sub influenta unor grupuri de interese economice”, ieri, premierul Tariceanu i-a dat o replica mai putin asteptata.
Premierul Calin Popescu Tariceanu a cerut ieri de urgenta SRI si SIE sa ii trimita rapoartele conform carora membri ai guvernului pe care il conduce ar fi sub influenta unor grupuri de interese economice. „Serviciile de informatii au datoria sa ma informeze daca au identificat vreun caz in care o persoana din structurile guvernului isi foloseste functia pentru interese private sau de grup, pentru a putea lua masuri imediat“, a declarat ieri premierul, adaugind ca a cerut celor doua servicii secrete „tratarea cu prioritate” a cererii sale.

Initiativa lui Tariceanu vine dupa ce presedintele Traian Basescu a avertizat, luni, la intrunirea Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana, ca exista pericolul ca oameni din guvern sa intre sub influenta unor astfel de grupuri de interese.

Unde bate Basescu?

Liberalul Ionut Popescu, ministrul Finantelor. El ar putea fi unul dintre membrii guvernului care ar intra in logica presedintelui, aceea ca unii membri ai Cabinetului sint supusi la influente. Influente care ar putea fi exercitate de liberalul Dinu Patriciu. PSD i-a facut o concesie lui Patriciu, acceptind ca datorii ale Petromidia, in valoare de 600 de milioane de dolari sa fie convertite in obligatiuni in favoarea statului.

Citeste si:  Inteligentii din partidul "Prostanacului"

Ele au scadenta in 2010, dar mai au o caracteristica: pot fi convertite in actiuni, daca Patriciu nu le rascumpara in totalitate la acea data. Or, omul de afaceri a obosit spunind ce afacere buna ar face statul daca ar lista aceste obligatiuni pe Bursa, adica daca le-ar scoate la vinzare. Daca ies pe Bursa in pachete mari pretul lor va scadea, iar Patriciu si-ar putea rascumpara de pe piata de capital datoria la o valoare mult mai mica. Doua sint avantajele suplimentare. Unu: Patriciu nu mai plateste catre stat dobinda de 30 de milioane de dolari anual aferenta obligatiunilor. Doi: statul ramine cu mult mai putine oligatiuni de convertit in actiuni la scadenta, in cazul in care Patriciu nu le va rascumpara atunci – deci statul nu-l va putea deranja pe Patriciu din calitatea de actionar majoritar al rafinariei. Insa, pentru ca oricare dintre aceste scenarii sa fie realitate, e nevoie de semnatura ministrului Finantelor pe un act normativ.

Citeste si:  IMM-urile vor subventii pentru promovarea produselor la export

Seres apeleaza la „intelepciunea lui Basescu”

Tot de afacerile cu energie s-ar lega presiunile facute asupra ministrului conservator al Economiei Codrut Seres. Ieri, dupa ce Seres a apelat la „intelepciunea lui Basescu” care „nu se va sfii sa dea si nume” a recunoscut ca „au fost oameni de afaceri care au batut la usa mea si care au avut ceva de vindut sau de cumparat”. El s-a spalat insa pe miini, spunind ca de toate se ocupa secretarii de stat. Ministerul lui Seres concentreaza cea mai mare sparte din avutia statului. Pe de o parte ea trebuie vinduta, si de aici ar putea aparea interesele.

Interese care nu au fost, in trecut, straine chiar de seful pe linie de partid al lui Seres, Dan Voiculescu, daca ne gindim ca Grivco a depus o oferta pentru preluarea uneia dintre sucursalele Electrica.

Pe de alta parte, sectorul energetic are nevoie de comenzi, de combustibili, de reparatii, comenzi ce pot fi usor incredintate celui care bate la usa ministrului, care ieri abia a implinit 36 de ani, mai ales daca vin si cu o „recomandare” de mai sus. •

Citeste si:  Intreprinzatorul roman isi baga banii in negustorie

Antecedentele lui Basescu

Nu e prima data cind presedintele Traian Basescu se lanseaza in astfel de declaratii transante la adresa „sistemului ticalosit” din Romania in care sint implicati si oameni politici. Intr-un interviu dat ziarului „Adevarul” in 13 iunie 2005 presedintele a mai emis astfel de acuze care, insa, au ramas doar cuvinte aruncate fara a fi urmate si de actiuni in consecinta. „Exista un complex economico-mafiot, in care sint implicati oameni de afaceri si oameni politici care au avut grija sa-si creeze cele mai importante instrumente de protejare a intereselor lor prin achizitionarea si controlul unor importante grupuri mass-media”, afirma presedintele cu aproape doua luni in urma. „Am foarte multe date despre puternici oameni de afaceri care au recrutat oameni din serviciile de informatii si ii tin la loc de cinste”, mai sustinea presedintele in interviul din cotidianul „Adevarul”.