Tratatul de aderare din 2004 a inasprit aranjamentele traditionale pentru ultimele opt tari din Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste libertatea de miscare a clasei muncitoare pe teritoriul Uniunii.
Aceasta intelegere permite primelor 15 tari membre sa impiedice accesul la piata lor de munca pentru o perioada de maximum sapte ani. La doi ani dupa aderare, liberalizarea pietei de munca din Uniunea Europeana si politica migratiilor comune sunt probleme controversate intre statele membre. Singurele tari care nu au ingreunat accesul pe piata lor de munca sunt Marea Britanie, Irlanda si Suedia. In primele 11 luni ale lui 2004, in Marea Britanie munceau peste 176.000 de locuitori ai tarilor recent aderate, majoritatea cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani.
2 milioane de romani, peste hotare…
In ciuda restrictiilor pe piata de munca din tarile europene, multi romani lucreaza acum pe teritoriul primelor 15 state membre ale Uniunii.
Conform Centrului de Sociologie Urbana si Regionala (CURS) peste 1 milion de romani lucrau in 2003 in afara granitelor si aproximativ 900.000 de gospodarii aveau cate un membru in strainatate. Un studiu realizat de Organizatia Internationala pentru Migratii (IOM), estima ca in noiembrie 2003 peste 1,7 milioane de persoane lucrau in afara. Un alt studiu, din octombrie 2004, aprecia ca in 2004 peste 500.000 de romani au lucrat de-a lungul anului in strainatate si se intorsesera in tara, in timp ce mai mult de 1 milion munceau in acel moment peste hotare.
Departamentul pentru Munca in Strainatate (DMS) a aproximat numarul celor plecati peste hotare la peste 2 milioane de persoane. Dintre acestia, majoritatea muncesc in Italia (800.000 de persoane), Spania (400.000) si Portugalia (peste 40.000).
…2 miliarde de dolari, in tara
Fenomenul de migrare in tarile Uniunii Europene a luat amploare in ultimii ani si aduce mari beneficii economiei romanesti. Raportul IOM a estimat valoarea banilor trimisi in tara de muncitorii romani de peste granite in jurul sumei de 1,5- 2 miliarde de dolari.
Pentru anul 2002, BNR a confirmat ca 1,2 miliarde de dolari au fost trimisi in Romania de muncitorii emigranti numai prin canale oficiale, ca Western Union, Banc Post si alte institutii bancare specializate.
Analiza facuta de Guvern in decembrie 2003, a apreciat ca in 2002 au fost primiti aproximativ 2 miliarde de euro de la muncitorii din strainatate, reprezentand 101% din totalul investitiilor straine. Cele 2 miliarde de dolari patrunsi in tara in 2003 prin clasa muncitoare emigranta au depasit toate investitiile straine si fondurile nereturnabile primite de la Banca Mondiala, a apreciat BNR in noiembrie 2004. Estimarile BNR pentru sumele primite in tara de la muncitorii de peste granite s-au ridicat la peste 3 miliarde de euro in 2004 si 4,14 miliarde de euro in 2005.
20.000 de experti IT, in Germania
Plecand de la premisa ca numarul imigrantilor ilegali va scadea, Comisia Europeana a hotarat tratarea proactiva si prevazatoare a problemei imigrantilor. La baza acestei decizii se afla acceptarea presiunii migratiilor care vor continua si vor aduce beneficii atat tarilor membre cat si celor care exporta mana de lucru. Cu toate ca migrarea din tarile din afara Uniunii este supusa unei serii de restrictii, sunt cateva programe speciale pentru cei care migreaza pentru a munci.
Germania a introdus recent prima lege a imigrantilor prin care controleaza si limiteaza eficace accesul stainilor pe piata de munca. Un exemplu este regulamentul Green Card, care permite companiilor sa angajeze pana la 20.000 de experti IT din afara statelor membre.
Beneficiile oferite se refera la rapiditatea procedurii, si mai ales la atribuirea resedintei pentru maximum 5 ani, atat pentru aplicantul la program, cat si pentru sotul/sotia si copii minori ai acestora. In topul beneficiarilor acestui program se afla si Romania, a doua dupa India.
Munca la negru, neutralizata
Lupta impotriva imigrantilor ilegali care muncesc la negru a luat amploare. Numeroase programe de adaptare au debutat in Spania dupa acordul semnat cu Romania in 2002 unde aplicatiile romanilor reprezinta 17% din totalul cererilor, pe locul al doilea, dupa cele ale ecuadorienilor. De curand a fost semnat un astfel de tratat si cu Italia.
O alta strategie care impiedica munca la negru a imigrantilor este sanctionarea drastica a angajatorului. Legea italiana sanctioneaza angajatorii ai caror lucratori nu detin resedinta si permisul de munca cu inchisoare de la trei luni pana la un an si o amenda de 5.000 de euro pentru fiecare muncitor aflat in ilegalitate.
Pentru prevenirea migratiilor ilegale, Romania a inasprit regulile de iesire din tara. Asigurarea de sanatate si biletul dus-intors nu sunt insa un impediment pentru romanii care parasesc tara pentru a munci. Majoritatea stabilesc intelegeri cu angajatorii prin care li se permite sa revina in tara dupa 90 de zile, perioada maxima a sejurului pentru evitarea suspendarii dreptului la libera circulatie pana la 3 ani si ridicarea pasaportului la intoarcerea in tara.
Strategia Nationala pentru Migratii, adoptata in mai 2004 de Guvernul Romaniei sub presiunea Uniunii Europene incearca sa reduca migratiile ilegale si in acelasi timp, sa faciliteze sejururile.
Asteptari mari de la Uniune
Intr-un sondaj realizat in primavara anului 2005, la intrebarea “Ce inseamna Uniunea Europeana pentru tine?”, majoritatea romanilor si-au indreptat asteptarile inspre liberul acces la piata de munca europeana. 58% spera ca vor avea libertatea de a calatori, studia si munci oriunde in statele membre, 53% asteapta prosperitate economica, 49% stabilitate, securitate, iar 48% au ales ca raspuns democratia, se arata intr-un studiu recent al Centrului de Cercetare pentru Relatiile Interetnice.
Autor: Diana Drinceanu