Telefonul pe care primul-ministru, Calin Popescu Tariceanu, i l-a dat procurorului general Ilie Botos pentru a se interesa de soarta partenerului de afaceri Dinu Patricu face parte dintr-o lista mai lunga de interventii. Tariceanu a recunoscut ca s-a consultat cu Botos si in cazul dosarelor RAFO si Sechelariu.
Cu toate acestea, doar procurorul general ar putea plati pentru “indiscretie”: presedintele PNL Bucuresti, Ludovic Orban, cere din nou demiterea lui Ilie Botos. Orban ne-a declarat ca va propune maine seara Delegatiei Permanente a PNL o rezolutie potrivit careia conducerea partidului ar urma sa demareze procedurile privind destituirea lui Botos din functie. Liderul liberal a reluat acuzatiile formulate anterior la adresa sefului procuraturii, reprosandu-i acestuia incompententa si faptul ca nici unul dintre dosarele marilor corupti nu a fost finalizat. De asemenea, Orban a mai acuzat subordonarea politica de care a dat dovada Botos inca de la numirea sa in functie. Cum era de asteptat, liderul liberal a tinut sa precizeze ca “demersul sau nu are nici o legatura cu dezvaluirile facute de Elena Udrea”. Rezolutia lui Orban, o initiativa personala, se va referi si la demiterea sefilor de servicii secrete.
Interesul aratat de primul-ministru pentru dosarul Patriciu nu este fara precedent. Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat ieri ca a mai purtat discutii cu procurorul general Ilie Botos si in alte cazuri, cum ar fi RAFO sau Sechelariu. “Primul-ministru are dreptul sa poarte un dialog cu orice conducator de institutie din Romania si sa se informeze. Am vorbit cu procurorul general si in alte cazuri. Nu pot sa va dau exemple, pentru ca nu asta e important. Procurorul general ma suna si el pentru a ma informa atunci cand considera ca este nevoie”, a afirmat Calin Popescu Tariceanu.
Ceea ce este mai grav este faptul ca nici procurorul general, nici fostul PNA nu au reusit sa se vindece de meteahna de “a da raportul”. Alte situatii in care Ilie Botos a simtit nevoia sa-l instiinteze pe premierul Tariceanu de mersul unor dosare au fost in timpul anchetarii fostului primar de Bacau, Dumitru Sechelariu, si in cazul investigatiei de la RAFO Onesti, lucru marturisit chiar de Tariceanu. “Am fost informat de procurorul general anticoruptie, de exemplu, de cazul Sechelariu s.a.m.d. Sunt diferite situatii in care sigur ca si Procuratura intelege sa ma informeze”, a declarat seful executivului la o emisiune a postului national de televiziune. Obedienta fata de puterea politica de care da dovada in continuare justitia este un lucru normal pentru premierul Tariceanu, care minimalizeaza scandalul declansat in urma dezvaluirilor facute de fostul consilier prezidential Elena Udrea. “Am discutat cu procurorul Botos si-n alte ocazii, am fost informat despre alte situatii critice legate de retinerea unor persoane, am fost sunat de procuror sa mi se spuna ca au nevoie de ajutor, de exemplu in cazul investigatiei de la RAFO”, a mai afirmat Tariceanu la emisiunea Rodicai Culcer. Seful executivului insista in continuare ca imixtiunile sale in treburile justitiei sunt de fapt un capitol cuprins in fisa postului de prim-ministru. “A interveni ar fi insemnat ca eu sa ii dau indicatie procurorului general ce sa faca cu dosarul respectiv, ceea ce n-a fost cazul si el poate sa confirme acest lucru”, a continuat Tariceanu.
Dosarul la control
Caracatita Rompetrol are mai multe brate decat se banuia. Presa centrala a relatat ieri ca in dosarul in care presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, este cercetat pentru manipularea Bursei apar mai multe nume de politicieni, printre care se numara si Calin Popescu Tariceanu, alaturi de sotia sa, Ioana. “Nu pot sa va spun nimic, pentru ca am aflat si eu tot din ziar. Nu am nimic de comentat. Conturile mele sunt la vedere si asa incat ma bucur daca vor fi cercetate. Daca autoritatile responsabile considera ca trebuie verificate anumite conturi, au libertatea sa o faca”, a afirmat ieri Tariceanu. Anterior, premierul nega ca si-ar fi vandut la scurt timp actiunile Rompetrol, pentru a obtiune un profit important. “Nu mi-am vandut actiunile la cateva zile dupa achizitionare, ci mai tarziu, si asta pentru ca am fost numit prim-ministru si nu am vrut sa se considere ca exista un conflict de interese. Am ajuns sa le vand nu pentru ca asa as fi vrut, ci pentru ca functia mi-a impus acest lucru”, a spus Tariceanu. Premierul a precizat ca suma castigata in urma operatiunii nu a fost “exceptionala” si ca profitul rezultat ar fi fost mai mare daca si-ar fi pastrat actiunile. El a mai afirmat ca si-a cumparat actiunile Rompetrol intr-un moment in care astfel de titluri fusesera deja cumparate de alte 2.000 de persoane.
Potrivit declaratiei de avere, publicata pe site-ul guvernului, datata 12 mai 2005, premierul Calin Popescu Tariceanu are patru conturi bancare: unul la ING Romania, in valoare de 200.000 de euro, deschis in 2003, si trei la HVB Romania: 150.000 de euro, deschis in 1998; 4,7 miliarde de lei vechi, deschis in 1998 si 43.700 de dolari, deschis tot in 1998.
Procurorul general Ilie Botos a declarat ca informatiile privind verificarea conturilor premierului nu au plecat din Ministerul Public. Acesta a subliniat ca nu cunoaste datele dosarului, procurorul de caz fiind singurul care stie toate detaliile.
Autor: Diana Stirlea
