Amanata la nesfarsit, sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii a fost convocata pentru prima oara dupa criza ostaticilor, membrii consiliului urmand sa discute despre soarta comunitatii de informatii, strategia nationala de securitate si, posibil, despre sefii serviciilor secrete. In pofida semnalelor venite dinspre Cotroceni, liberalii isi mentin cererea de schimbare a sefilor SRI si SIE, iar un grup de parlamentari liberali a lucrat la un proiect privind comunitatea de informatii, aliatii continuand sa aiba viziuni diferite fata de organizarea acestei insitutii.
Surse parlamentare sustin ca este de asteptat ca presedintele Traian Basescu sa abordeze si spinoasa problema a directorilor de servicii secrete, a caror schimbare a fost ceruta insistent de conducerea PNL si pe care o va sustine in CSAT premierul Calin Popescu Tariceanu. Este insa greu de crezut ca presedintele Basescu va ceda, mai ales dupa atacurile furibunde ale liberalilor la adresa sa. De asemenea, membrii CSAT vor discuta si despre controversatul proiect al comunitatii de informatii, proiect care a generat o serie de dispute intre palate.
Vicepresedintele CSAT, premierul si presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu, are un mandat destul de clar din partea partidului sau, care a solicitat oficial detronarea lui Radu Timofte si a lui Gheorghe Fulga din fruntea SRI si SIE. Deputatul liberal Titus Gheorghiof, membru al comisiei de exercitare a controlului parlamentar asupra SRI, a precizat ca, atata vreme cat Delegatia Permanenta a PNL a adoptat o rezolutie prin care cere schimbarea celor doi directori numiti de catre guvernarea PSD, partidul isi mentine aceasta pozitie.
De asemenea, scandalul telefoanelor l-a facut pe Tariceanu sa atace recent si problema Serviciului de Telecomunicatii Speciale, acuzand faptul ca telefonul sau este interceptat. Chiar in plenul Camerei Deputatilor, premierul a somat serviciul sa puna la dispozitia CSAT inregistrarea convorbirii pe care a avut-o cu procurorul general Ilie Botos pentru a demonstra ca a fost o discutie strict informala si nu o incercare de influentare a justitiei in cazul Patriciu. Premierul mai cerea ca CSAT-ul sa prezinte un raport asupra celor intamplate in acele zile, raport care sa fie dat apoi publicitatii. Tariceanu intentiona sa propuna in cadrul CSAT si elaborarea unui cod privind procedurile ce ar urma sa fie respectate in relatia dintre reprezentantii puterii si cei ai institutiilor statului.
Cu toate acestea, surse parlamentare sustineau ca presedintele Traian Basescu nu doreste sa raspunda afirmativ doleantelor PNL, recurgand la un compromis privind schimbarea sefilor de servicii din esalonul doi, respectiv inlocuirea directorilor adjuncti. Motivatia ar fi fost aceea ca destituirea acestora se poate face fara a mai trece propunerile Cotroceniului prin parlament, asa cum prevede legea in cazul lui Timofte si a lui Fulga. O alta motivatie, poate chiar mai importanta, este aceea ca presedintele nu doreste sa dea satisfactie liberalilor, care l-au atacat dur in ultimele doua zile. Este mult mai probabil ca Basescu sa recurga la solutia inlocuirii adjunctilor, carora sa le sporeasca puterile executive si sa-i lase pe directorii Timofte si Fulga cu atributii de reprezentare.
Surse liberale au infirmat faptul ca Tariceanu ar fi avut pregatita si o scrisoare prin care sa solicite inlocuirea sefului SIE cu Catalin Harnagea, cel care a mai detinut acest post pe vremea cand Emil Constantinescu era presedinte.
Comunitatea de informatii, ratacita intre palate
Controversatul proiect al comunitatii de informatii va fi luat si el in discutie, la bursa zvonurilor fiind vehiculate mai multe nume pe care Basescu le-ar fi avut in vedere pentru a conduce acest nou organism ce ar trebui sa fie infiintat in cadrul CSAT. Printre acestea figurau consilierul prezidential Claudiu Saftoiu si ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga, precum si Sergiu Medar. Problema este ca liberalii nu agreeaza organizarea acestei comunitati in subordinea sefului statului care ar controla astfel informatia, disputa fiind mult mai veche. In timp ce la Palatul Cotroceni, expertii ar fi lucrat la un pachet de legi privind securitatea si comunitatea de informatii, parlamentarii liberali din comisiile de control SRI si SIE s-au intalnit si ei de mai multe ori pentru a se documenta si pentru a ajunge la o concluzie pe aceasta tema. Deputatul Titus Gheorghiof spune ca liberalii asteapta sa vada care este formula finala propusa de catre Cotroceni, dar parlamentarii PNL au lucrat si ei la mai multe proiecte, avand in vedere si modelul practicat in Europa. “Doar in Moldova si in Rusia comunitatea de informatii este organizata in subordinea presedintelui”, a declarat Gheorghiof, lasand sa se inteleaga ca liberalii continua sa militeze pentru structurarea acestei comunitati in asa fel, incat premierul sa-i fie principalul coordonator. Deputatul PNL a mai spus ca liberalii au in vedere si o modificarea legislatiei astfel incat sa fie limitata drastic interceptarea convorbirilor telefonice.
Autor: Roxana Preda
