Banca Nationala va emite autorizatii de functionare doar institutiilor de credit cu un capital social de minimum 5 milioane euro, potrivit unui proiect de lege privind institutiile de credit si adecvarea capitalului. Actul normativ, postat pentru dezbatere publica pe portalul Ministerului Finantelor Publice, reglementeaza conditiile de acces la activitatea bancara si de desfasurare a acesteia pe teritoriul Romaniei, supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si a societatilor de servicii de investitii financiare si supravegherea sistemelor de plati si a sistemelor de decontare a operatiunilor cu instrumente financiare.
Textul legii precizeaza, printre altele, ca institutiile de credit care nu respecta noile reglementari ar putea fi sanctionate cu pana la 1% din capitalul social. Conform documentului, institutiile de credit pot fi constituite doar sub forma unei persoane juridice romane si pot functiona in una din urmatoarele categorii: banci; organizatii cooperatiste de credit; banci de economisire si creditare in domeniul locativ; banci de credit ipotecar si institutii emitente de moneda electronica. Proiectul de act normativ interzice oricarei entitati care nu este institutie de credit sa se angajeze intr-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public, intr-o activitate de emitere de moneda electronica ori intr-o activitate de atragere si/sau gestionare de sume de bani provenite din contributiile membrilor unor grupuri de persoane constituite in vederea acumularii de fonduri colective si acordarii de credite/imprumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achizitionarea de bunuri si/sau servicii de catre membrii acestora.

Fara “secrete” fata de BNR

Documentul stabileste ca Banca Nationala a Romaniei este autoritatea competenta cu privire la reglementarea, autorizarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit. In exercitarea competentelor sale, banca centrala va putea sa colecteze si sa proceseze orice date si informatii relevante, inclusiv de natura datelor cu caracter personal.
Actul normativ va interzice oricarei persoane, alta decat o institutie de credit autorizata, sa utilizeze denumirea de “banca” sau “organizatie cooperatista de credit”, “cooperativa de credit”, “casa centrala a cooperativelor de credit”, “banca cooperatista”, “banca centrala cooperatista”, “banca ipotecara/banca de credit ipotecar”, “banca de economisire si creditare in domeniul locativ”, “institutie emitenta de moneda electronica” sau derivate ori traduceri ale acestor denumiri, in legatura cu o activitate, un produs sau un serviciu. Exceptie fac cazurile in care utilizarea acestor denumiri este stabilita sau recunoscuta prin lege sau printr-un acord international, sau cand din contextul in care este utilizata denumirea respectiva rezulta neindoielnic ca nu este vorba despre desfasurarea unei activitati bancare. Filialele unei institutii de credit care functioneaza in Romania pot utiliza in denumirea acestora initialele, sigla, emblema, denumirea ori alte elemente de identificare ale institutiei de credit mama.

Citeste si:  Vladescu risca un proces cu investitorii de la Bursa

Injumatatirea fondurilor duce la administrare speciala

Banca Nationala a Romaniei va putea decide intrarea in administrare speciala a unei institutii de credit daca fondurile proprii nu depasesc jumatate din nivelul minim al cerintelor de capital. Masura va putea fi aplicata, de asemenea, daca supravegherea speciala nu a dat rezultate in termen de trei luni sau daca institutia de credit a incalcat in mod repetat prevederile legale privind supravegherea speciala. In plus, o institutie de credit poate intra in administrare speciala daca nu mai este indeplinita cerinta privind asigurarea conducerii operative a activitatii institutiei de credit de catre cel putin doua persoane. Instituirea masurii de administrare speciala este decisa de BNR si in cazul sesizarii instantei pentru declansarea procedurii falimentului unei institutii de credit, pana la numirea de catre judecatorul-sindic a lichidatorului.
Proiectul de act normativ stabileste ca administrarea speciala este instituita pe o perioada de un an de la data hotararii BNR, cu exceptia cazului in care prin hotarare este stabilita o perioada mai scurta sau cand banca centrala hotaraste incetarea administrarii speciale. Administrarea speciala se exercita de catre un administrator special, desemnat de BNR. Acesta poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica care dispune de experienta, precum si Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar. Toate cheltuielile legate de administrarea speciala sunt suportate de institutia de credit in cauza. Administratorul special preia integral atributiile consiliului de administratie si ale directorilor institutiei de credit, stabilite potrivit legii, actului constitutiv si reglementarilor interne ale bancii.

Citeste si:  Fondul mutual BCR Expert va investi in Bursa

Amenzi usturatoare

Banca Nationala a Romaniei va putea decide aplicarea unei amenzi de pana la 1% din capitalul social al unei institutii de credit daca banca nu respecta cerintele legii privind institutiile de credit si adecvarea capitalului sau reglementarile legate de aplicarea actului normativ. Sanctiunea va putea fi aplicata, de asemenea, daca institutia de credit nu da curs unei recomandari a BNR sau a incalcat o conditie sau restrictie prevazute in autorizatia de functionare, potrivit proiectului de lege privind institutiile de credit si adecvarea capitalului. Totodata, masura va fi aplicata daca institutia de credit efectueaza operatiuni fictive si fara acoperire reala, in scopul prezentarii incorecte a pozitiei financiare sau a expunerii institutiei de credit, sau daca raporteaza cu intarziere sau eronat informatii catre banca centrala. In cazul acestor abateri, BNR va putea aplica amenzi administratorilor, directorilor si persoanelor desemnate sa asigure conducerea compartimentelor si a sucursalelor institutiei de credit, reprezentand intre una si sase remuneratii nete. In plus, BNR poate aplica sanctiunea de retragere a aprobarilor acordate directorilor si/sau administratorilor institutiei de credit sau de retragere a autorizatiei acordate institutiei de credit.

Aderarea restrictioneaza conditiile de supraveghere

Institutiile de credit, societatile de asigurari, cele de servicii de investitii financiare si de administrare a investitiilor care fac parte dintr-un conglomerat financiar vor fi supuse unor proceduri suplimentare de supraveghere. Supravegherea suplimentara va fi asigurata de un coordonator unic, responsabil de coordonarea si exercitarea supravegherii.
Coordonatorul va fi desemnat dintre autoritatile competente ale statelor membre implicate, inclusiv acelea ale statului membru in care se afla sediul central al societatii financiare holding mixte. Evolutiile inregistrate pe pietele financiare europene care au condus la crearea unor conglomerate financiare ce furnizeaza servicii si produse atat in sectorul bancar si al serviciilor de investitii, cat si in sectorul asigurarilor, au determinat emiterea acestei directive.
Un alt factor a fost inexistenta unei forme de supraveghere prudentiala la nivelul unui grup format din institutii de credit, societati de asigurare si firme de investitii care fac parte dintr-un conglomerat financiar, in conditiile in care legislatia de supraveghere prudentiala pe baza individuala si consolidata este insuficienta pentru a surprinde riscurile implicate in desfasurarea activitatilor financiare integrate prin intermediul unei astfel de structuri complexe.
Proiectul de lege elaborat de autoritatile romane prevede supravegherea suplimentara la nivelul fiecarui subgrup care indeplineste cerintele pentru a fi considerat conglomerat financiar, coordonatorul acestuia avand posibilitatea de a decide, in functie de caz, exceptarea de la regimul supravegherii suplimentare, fara a se aduce atingere obiectivelor de stabilitate financiara. Cea de-a doua optiune are in vedere alegerea metodelor de calcul pentru cerinta suplimentara de adecvare a capitalului. Alegerea va fi facuta de catre coordonator in toate situatiile, pentru a se asigura flexibilitate in aplicare, potrivit proiectului de lege.

Citeste si:  Titlurile petroliere atrag investitorii de la SIF-uri

Autor: Serban Buscu