Nu doar salariile mici ne alunga “capetele luminate” in tari unde cercetarea este rasplatita ca atare. Mai nou, acest lucru se intampla si din cauza faptului ca cercetatorii romani nu mai au unde sa activeze. La propriu. Astfel, marea majoritate a institutelor de cercetare sunt construite pe terenuri de interes imobiliar sporit, locatiile devenind din ce in ce mai vulnerabile la presiunile “rechinilor” imobiliari care, spun liderii sindicali din cercetare, au suficienta putere in asa fel incat sa intre in posesia imobilelor si terenurilor in cauza, asta chiar daca lucrurile nu stau tocmai pe un fagas legal.
Procedeul e simplu. Institutul de cercetare este scos la privatizare sub pretextul ca astfel va deveni o institutie profitabila pe acelasi domeniu de activitate. Pentru a nu putea fi achizitionat institutul in terte scopuri economice, la presiunea liderilor cercetatori s-au obtinut norme specifice, potrivit carora cel care urmeaza sa cumpere imobilul si, dupa caz, activele acestuia trebuie sa dovedeasca ca nu este strain de domeniul cercetarii. Potrivit Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare Proiectare, legea in cauza nu mai este de mult un obstacol in calea investitorilor de alta natura. “AVAS si grupurile de interes aferente faciliteaza privatizarea institutelor care sunt cumparate de obicei in scopuri imobiliare. Chiar daca cumparatorul nu a avut nici o treaba cu cercetarea, el baga la inaintare pe cineva care a lucrat sau lucreaza in bransa, si institutul cu tot cu terenuri tot ajunge sa fie exploatat cu alt scop”, ne-a spus Radu Minea, presedintele FSLCP.

Citeste si:  Inchiriere garsoniere si apartamente in Romania - analiza de piata

Domenii de cercetare disparute fara urma

Potrivit lui Constantin Martian, membru al Federatei, “absolut toate imobilele institutelor de cercetare si terenurile aferente acestora sunt pandite de societati private”. In urma privatizarilor de pana acum, cercetarea agricola, veterinara, aeronautica, si nu numai, practic au disparut. “In Romania, mai sunt doar o suta si ceva de institute de cercetare, iar in afara de cele 32 de Institute Nationale, in momentul de fata toate sunt privatizabile”, a adaugat Minea. Un studiu realizat cu ceva ani in urma releva ca peste 90% dintre institutele privatizate nu mai au drept activitate cercetarea. “Iar cele care inca mai figureaza cu aceasta activitate sunt de ochii lumii, asta pentru ca legislatia impune ca dupa privatizare, obiectul de activitate al imobilului trebuie sa fie cel initial cel putin 5 ani de la achizitionare”, ne-a declarat presedintele FSLCP. Pe de alta parte, nici aceasta masura nu pare a fi suficienta pentru continuitatea obiectului de activitate initial. “De exemplu, sa luam IPSC, cladire cu mai multe etaje achizitionata de cineva care se ocupa cu schimbul valutar. Pentru a figura cu domeniul de activitate cercetarea, patronul a mai pastrat angajate vreo 20 de persoane din cateva sute”, a subliniat Constantin Martian.

Citeste si:  Spațiile de birouri, la mare căutare

2.000 de euro metrul patrat

De cele mai multe ori locatia institutelor de cercetare face ca ispita afaceristilor imobiliari sa fie de nestavilit. Luam drept exemplu PRODOMUS, care este amplasat chiar in buricul Capitalei, mai exact in zona Ambasadei Americii. Nici Institutul de Cercetari pentru Cresterea Animalelor Mici nu a fost de neglijat, prin privatizarea acestuia urmand sa se extinda parcul rezidential Paradisul Verde. Si Institutul National de Sticla, care urmeaza a se privatiza, este amplasat in zona Policolor, langa Autostrada Soarelui. Totodata, ICPET, alt institut de cercetare, in urma privatizarii a fost demolat pentru a se obtine teren viran. Potrivit liderilor sindicali, imobilele enumerate valoreaza de la 500 la 2.000 de euro metrul patrat.

Bugetul alocat cercetarii nu este respectat

Conform spuselor reprezentantilor lucratorilor din cercetare, bugetul promis domeniului pentru anul acesta, 9.600 miliarde lei vechi, reprezentand 0,35 la suta din PIB, este departe de a fi respectat. Aceasta in conditiile in care, potrivit unui acord incheiat intre Romania si Uniunea Europeana, bugetul cercetarii trebuia sa ajunga la 1 la suta din PIB. “In realitate, nu s-au dat, ci s-au luat bani de la cercetare. De pilda, pentru programul Cercetare de Excelenta, s-a alocat, in cadrul modulului 1, sub un procent din necesarul solicitat”, a spus presedintele Federatiei Sindicatelor Lucratorilor din Cercetare-Proiectare, Radu Minea.

Citeste si:  Tranzactii de peste 40 mil. euro pe piata imobiliara

Autor: Gabriel Botezatu