Printre cele mai importante modificari din Codul fiscal sunt cele referitoare la transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, din cauza numarului mare de cetateni care se confrunta cu astfel de situatii. Prevederile codului sunt completate de normele de aplicare, dar cu toate acestea nu putini sunt contribuabilii care se pot confrunta cu dificultati în întelegerea drepturilor si obligatiilor pe care le au.

Potrivit art. 771, la transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice între cei vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit de 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv, respectiv de 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite într-un termen de pana la 3 ani inclusiv.

Daca respectivele bunuri sunt dobandite la o data mai mare de 3 ani, atunci daca acestea au valoare mai mica de 200.000 lei, impozitul va fi de 2%, respectiv de 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.

Citeste si:  Cladirile cu risc seismic ridicat vor fi consolidate

Potrivit normelor metodologice, contribuabilul care va plati impozitul aferent tranferului de proprietate sau dezmembramitele acestuia este vanzatorul, donatorul, credirentierul, transmitatorul, în cazul contractului de întretinere etc, si nu cumparatorul.

Notarii, agenti fiscali

Dar un astfel de impozit nu se datoreaza în cateva situatii care vor fi precizate în continuare, prima fiind cea specifica prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel prin legi speciale, printre exemple numarandu-se Legea 18/1991, Legea 1/2000, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 112/1995 si Legea nr. 10/2001.

O alta situatie de acest gen apare la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie între rude si afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si între soti. Normele metodologice prevad ca în cazul sotului, rudei sau afinului, calitatile în cauza se dovedesc cu acte de stare civila.

Dar, daca se produce o înstrainare ulterioara a proprietatilor imobiliare dobandite prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale, precum si prin donatie, indiferent de gradul de rudenie, aceasta tranzactie va fi supusa impozitarii, exceptie de la plata impozitului aplicandu-se doar în cazul transmiteri dreptului de proprietate sau a dezmembramintelor acestuia pentru proprietatile imobiliare din patrimoniul unei afaceri, definite potrivit legii.

Citeste si:  Cursa preturilor la apartamentele vechi

Dar, scutirea functioneaza în cazul mostenirilor doar daca succesiunea este dezbatuta si finalizata în termen de 2 ani de la data decesului, prin emiterea de certificate de mostenitor, altfel mostenitorii vor plati un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

În situatia în care bunurile imobile din masa succesorala sunt supuse impozitarii, notarul public va calcula si comunica cuantumul acestora la data depunerii cererii de deschidere a procedurii succesorale, impozitul fiind achitat catre acesta la data întocmirii încheierii finale, care are apoi obligatia sa-l verse la buget.

Impozitul se calculeaza la valoarea masei succesorale supusa impozitarii. Pentru stabilirea impozitului, din valoarea masei succesorale se scad creantele certe si lichide ale decedatului, dovedite prin acte autentice si/sau executorii, precum si cheltuielile de înmormantare de pana la 1000 RON, care nu trebuie dovedite cu înscrisuri. Cuantumul impozitului se stabileste practic la valoarea orientativa stabilita prin expertiza tehnica a Camerei notarilor publici sau la cea declarata de contribuabil, daca aceasta o depaseste ca valoare pe prima.

Citeste si:  Piata de office-building se pregateste de integrare

De asemenea, daca o proprietatea este transmisa unei rude, impozitul se determina la valoarea declarata de parti, dar nu mai putin de 80% din valoarea orientativa stabilita prin expertizele Camerei notarilor publici.

Autor: Petre Porea