Mai mult ca oricand, criza diplomatica scoate la iveala dependenta extrema a Europei fata de acest combustiil fosil provenit din Rusia, pentru a alimenta Germania si Austria in special. In timp ce Comisia Europeana si-a exprimat zilele acestea dorinta de a se debarasa de gazul rusesc, partida este departe de a fi castigata. Asta deoarece capacitatile altor furnizori raman limitate.
Este una din problemele majore pe care o ridica ofensiva rusa impotriva Ucrainei. Asta deoarece acest nou razboi pe continentul european scoate la iveala mai mult ca oricand dependenta celor 27 de Moscova in materie de energie. Pentru a importa petrol si carbune, printre altele, insa, mai ales, pentru a se aproviziona cu gaz.
In ciuda crizei actuale si in ciuda multiplicarii sanctiunilor occidentale, Rusia pare de neoprit.
Europa captiva in gazul rusesc
Berlin a decis, in urma cu doua zile, sa inghete pentru moment mega proiectul de gazoduc Nord Stream 2, care trebuia sa permita, incepand cu luna Martie alimentarea Vechiului Continent cu gaz rusesc. Chiar daca decizia are in primul si in primul rand o insemnatate simbolica, nu schimba in niciun fel situatia deoarece Nord Stream 2 nu a expediat niciodata pana acum energie. Si, geamanul sau, Nord Stream 1, operational inca din anul 2012, continua sa functioneze pentru moment.
Oprirea livrarilor de gaz rusesc ar afecta mai degraba economia Rusiei, mult mai tare decat economia Europei. Economia Rusiei risca sa scada cu aproxiativ 3%. In cazul UE si in cazul Germaniei daunele economice ar fi aproape inexistente. Oprirea livrarilor de gaze ar duce la o scadere a PIB-ului Rusiei cu aproximativ 2,9%. In schimb, PIB-ul Germaniei ar creste cu aproximativ 0,1% deoarece aliatii occidentali nu ar avea de ales si ar inlocui importurile rusesti cu importurile din alte tari europene.
Nu ne ramane de ales decat sa asteptam sa vedem ce se va intampla pe viitor cu acest razboi si ce consecinte va avea.
