Guvernul a aprobat legea privind suspendarea, din 2007, a serviciului militar obligatoriu. Ultimele incorporari se fac in octombrie 2006. Armata nu va mai fi obligatorie din 2007, a decis ieri cabinetul Tariceanu. Ultimele incorporari vor avea loc in iunie 2006 pentru militarii cu termen redus si in octombrie 2006 pentru cei in termen, iar oficialii Ministerului Apararii estimeaza ca ultima serie va include aproximativ 12.000 de tineri.
Actul normativ adoptat de executiv vizeaza doar structurile Ministerului Apararii Nationale, serviciul militar obligatoriu in cadrul unitatilor de jandarmi si pompieri urmand sa fie reglementat separat printr-un act normativ al Ministerului Administratiei si Internelor.
Din 2007 vom avea armata de profesionisti, formata din voluntari, iar tinerii care au implinit varsta de 20 de ani se vor prezenta la centrele militare doar pentru a fi luati in evidenta. „Armata de voluntari e valabila numai in conditii de pace, de normalitate. In caz de razboi, barbatii vor fi incorporati si vor trebui sa satisfaca stagiul militar”, a declarat, ieri, ministrul apararii, Teodor Atanasiu.

Calitate pentru NATO

Masura a fost luata si din considerente materiale, pentru ca, potrivit ministrului apararii Teodor Atanasiu, costurile intretinerii unei armate profesioniste sunt mai mici, in conditiile in care doar instruirea unui singur militar in termen se ridica la aproximativ 2.200 de dolari.
„Instruirea recrutilor se face o data pe an. In cazul voluntarilor, ea se face o data la cinci ani, ceea ce inseamna ca, automat, costurile se vor reduce de cinci ori”, a declarat Atanasiu. El a mai spus ca, in 2007, militarii voluntari selectati vor primi un salariu mai mare decat salariul mediu de la acea data din Romania: „Se va incerca alinierea si din acest punct de vedere la standardele salariale existente in celelalte state membre NATO. Si cerintele vor fi la acelasi nivel, mai ales ca tara noastra este membra NATO si participa in aceasta calitate la actiuni armate ale Aliantei”.
Mai exact, „se tine cont de necesitatea mentinerii unei capacitati militare adecvate care sa raspunda misiunilor armatei in contextul geostrategic actual si obligatiilor internationale asumate de Romania conform intereselor si obiectivelor de securitate”, dupa cum a explicat ministrul apararii.
Proiectul adoptat de guvern urmeaza sa fie aprobat si de parlament.
In anii de dupa cel de-al doilea razboi mondial, stagiul militar complet dura chiar si trei ani. Ulterior, autoritatile au revenit, astfel ca termenul complet pentru fortele de uscat a ajuns la 16 luni, iar cel redus, la noua.
Numai in marina perioada s-a intins pe parcursul a 24 de luni.
Si aceasta formula s-a perpetuat un timp, insa numai pana putin dupa Revolutia din decembrie 1989, cand s-a decis fixarea serviciului militar complet la un an, iar a celui redus, la sase luni.
Potrivit datelor Ministerului Apararii Nationale, recrutii incorporati anul acesta numara aproape 11.800 de tineri, care reprezinta aproape jumatate din cei existenti la nivelul anului trecut, cand se inregistrau chiar si 22.000 de militari in termen.

Citeste si:  Acord UE pentru extinderea energiei verzi

Stagiul militar: de la extaz la agonie

„Ala care nu face armata nu e barbat”, „armata este o lectie de viata” sau „armata te caleste” sunt doar cateva dintre atuurile enumerate in favoarea mentinerii obligativitatii stagiului militar.
In Romania, armata se afla in topul institutiilor cu cea mai mare credibilitate, iar folclorul abunda si el in proslavirea binefacerilor pe care militaria le aduce cu sine societatii in ansamblu.

Militarie pentru fiecare

De altfel, legislatia prevede ca toti tinerii care au implinit varsta de 19 ani sa fie recrutati, iar stagiul militar se imparte si el in mai multe categorii: serviciu complet (un an), cu termen redus (sase luni) si alternativ. In cel dintai caz se regasesc recrutii apti din punct de vedere medical, dar care nu au absolvit o forma de invatamant superior, in timp ce al doilea se adreseaza celor care au terminat o facultate. De stagiul militar alternativ beneficiaza tinerii carora religia nu le permite sa serveasca sub arme, dar vor munci in folosul comunitatii. Scutirile se acorda doar pe motive medicale, in cazurile in care recrutii sunt hirotoniti ori executa sau au executat pedepse cu inchisoarea.
In ultimii ani insa, numarul entuziastilor a scazut. Motivele sunt diverse: ele variaza de la riscul pierderii locului de munca cu greu obtinut pana la sperietoarea „sergentului cu opt clase care te pune sa faci flotari”.

Citeste si:  PSD a oferit Bechtel un „cadou“ de 250 milioane dolari

Cai ocolitoare

Cea mai des folosita metoda de tineri pentru a se sustrage stagiului militar era inscrierea la o facultate, de cele mai multe ori particulara. Pentru cateva sute de euro, reprezentand taxa de scolarizare, tinerii puteau sta fara griji. In plus, odata terminate studiile, pregatirea examenului de licenta putea constitui o scuza buna pentru a mai scapa cateva luni de uniforma. O alta metoda de „pacalire” a sistemului consta in schimbarea domiciliului, fara anuntarea autoritatilor. In acest mod, citatiile pentru incorporare nu puteau fi duse la indeplinire.
Metoda spagii era si ea cat se poate de eficienta, pentru maximum 100 de euro dati cui trebuie tinerii puteau obtine un certificat medical din care sa rezulte ca nu sunt apti pentru serviciul militar. Cam aceeasi suma putea rezolva si clasarea dosarului, pe aceleasi motive medicale.