Pescuitul comercial al sturionilor a fost interzis pe o perioada de 10 ani
Dupa ani la rand in care Ministerul Mediului si Ministerul Agriculturii au ´´uitat´´ de sturionii din regiunea Dunarii, in prezent, cele doua institutii, ajutate si de cea mai importanta organizatie internationala care deruleaza proiecte de conservarea naturii, in peste 100 de tari, sunt preocupate de ´´inmultirea rapida´´ a acestora.
Cercetarile efectuate in ultimii cinci ani privind varsta sturionilor capturati in Romania au aratat ca, in perioada 1990-1999, numarul puilor de sturion a scazut dramatic. Din aceasta cauza, in anul 2005, in Romania au fost capturate in Dunare doar opt exemplare de sturioni adulti. Tinand cont de datele alarmante oferite de specialistii piscicultori, precum si de scaderea numarului de capturi de la 37,5 tone in 2002 la 11,8 tone in 2005, autoritatile romane au inceput sa adopte o serie de masuri pentru refacerea populatiei de sturioni in regiunea Dunarii.
Astfel, in data de 4 mai a.c., printr-un ordin comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, a fost interzis pescuitul comercial al sturionilor in Romania, pe o perioada de 10 ani. ´´Pentru refacerea populatiei de sturioni din Dunare, aceasta initiativa trebuie, insa, urmata si de celelalte tari din regiune. O buna oportunitate de a discuta implementarea unor masuri similare si in Bulgaria, Serbia-Muntenegru si Ucraina este intalnirea CITES – Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora – a Zonei de Nord-Vest a Marii Negre si a Dunarii Inferioare, care se desfasoara in Romania, la Sarulesti. Aceasta intalnire a inceput ieri si se va termina astazi´´, ne-a spus Orieta Hulea, coordonator ´´Program Coridorul Verde al Dunarii Inferioare´´. Bulgaria, Romania, Serbia-Muntenegru si Ucraina sunt membre CITES.
Organizatia internationala World Wild Fund for Nature – Fondul Mondial pentru Natura (WWF) a lansat, in toamna anului 2005, un plan de actiune pentru reabilitarea, protejarea si conservarea speciilor de sturioni din bazinul Dunarii, aflate in pericol.
Planul, redactat de experti din tarile riverane Dunarii, a fost publicat de CE si recunoscut de Secretariatul Conventiei de la Berna. Scopul acestuia este crearea unui cadru comun pentru implementarea unor masuri de urgenta pentru refacerea populatiei de sturioni. ´´Interzicerea pescuitului comercial la sturioni in Romania, pe o perioada de 10 ani, reprezinta un prim pas in aceasta directie.
Dar pentru a implementa cu succes interzicerea pescuitului la sturioni, este esentiala protejarea comunitatilor locale si identificarea unor surse alternative de venit pentru pescari´´, precizeaza specialistii prezenti la intalnirea de la Sarulesti.
Caviarul ´´pleca´´ cu 100 euro/kg si ajungea la 6.000 euro/kg
Marea Neagra a adapostit o populatie productiva de sturioni, pescuiti in principal pentru caviar.
´´Pescuitul slab reglementat din punct de vedere legal de dupa 1990, care a culminat cu capturarea a aproximativ 400 de tone de sturioni in 1998 , a cauzat scaderea drastica a numarului acestora. Abia dupa anul 2000, s-au stabilit cote anuale pentru pescarii acreditati.
Cu toate acestea, mai este o cale lunga pana la protejarea acestei specii care produce valorosul caviar. In fiecare an, aproximativ 450 pescari pescuiesc ocazional sturioni in Romania.
O mare problema o reprezinta si braconajul´´, explica specialistii. Acestia spun ca, inainte de 4 mai a.c., pescarii acreditati vindeau caviarul cu 100 euro/kg, in conditiile in care, in restaurantele de lux, un kilogram de caviar ajunge si la 6.000 de euro: ´´Inainte de a fi interzis pescuitul comercial al sturionilor, pescarii acreditati vindeau caviarul cu 100-150 euro/kg. Au existat doar sase firme, care in urma licitatiei, au concesionat resursa piscicola a Deltei Dunarii. Pescarii acreditati nu aveau voie sa vanda caviarul decat celor sase firme. Aceste firme exportau caviarul cu 1.000 euro/kg, iar in localurile de lux acesta ajunge si la 6.000 euro/kg´´.
Autor: Gabriela Vlasceanu
