Presedintele Traian Basescu le va prezenta astazi liderilor PNL argumentele sale in favoarea trecerii la un parlament cu o singura Camera. Argumentele sale forte vor fi cele ale eficientei parlamentare si economice ale parlamentului unicameral.
Plecind de la constatarea potrivit careia, in sistemul bicameral actual, cele doua corpuri legiuitoare au atributii aproape identice, sustinatorii ideii unicameralismului atrag atentia ca bicameralismul este caracteristic, cu precadere, statelor federale. Ei adauga faptul ca statelor unitare le este specific, mai degraba, parlamentul unicameral, dar si ca bicameralismul statelor unitare – cum e si Romania – se bazeaza pe principiul democratic al dublei lecturi a proiectelor de legi.
„Acordarea“ cu Europa
Inaintea intrarii Romaniei in Uniunea Europeana si a adoptarii Constitutiei europene, sistemul parlamentar romanesc poate fi regindit in sensul existentei unei singure Camere. Un argument al adeptilor ar fi acela ca directia este cea catre crearea unei federatii europene a statelor-natiune care sa aiba o sursa dubla de legitimitate: statele membre (o uniune de state) si cetatenii (o uniune de cetateni). Prin urmare, in interior, Romania va avea un parlament national unicameral care sa-i cuprinda pe reprezentantii cetatenilor, iar la nivel european un Parlament European, unul in care este reprezentata ca stat. De aceea, un parlament national unicameral ar putea parea suficient pentru realizarea functiei legislative la nivel national. Urmeaza ca interesele nationale la nivel european sa poata fi reprezentate prin intermediul Parlamentului European.
Contra unicameralismului
Reprosul de baza la adresa unicameralismului este acela ca prezinta riscul de a conduce la un regim de adunare parlamentara care nu este intotdeauna o garantie a democratiei si a pluralismului politic.
Pro bicameralism
Existenta a doua Camere duce la realizarea unui proces legislativ corect. Cu alte cuvinte, ceea ce poate scapa unei Camere, in procesul legislativ, se corecteaza in cea de-a doua. Riscul este insa acela al ingreunarii procesului de legiferare daca ambele Camere au aceleasi atributii.
In perspectiva aderarii la UE, statistic, numarul tarilor in care exista parlament unicameral il depaseste pe cel al statelor cu parlament bicameral. In privinta parlamentelor unicamerale, toate sint alese in mod direct, iar durata mandatelor este de patru ani, cu exceptia Luxemburgului si a Maltei unde e de cinci ani, numarul de alesi variind de la o tara la alta.
Eficienta
Alt argument in favoarea unicameralismului il reprezinta eficienta activitatii parlamentare. Argumentele in favoarea opiniei ca parlamentul a devenit, din 1999 incoace, masina de vot-anexa a guvernului, prin emiterea de ordonante de urgenta, sint de netagaduit. Conform unui bilant in ultimii zece ani, Parlamentul a adoptat 4.150 de legi, dintre care 1.498 de ordonante de urgenta si 979 de ordonante simple emise de guvern.
Costurile
Nici in privinta costurilor cu cele doua Camere sumele nu sint de neglijat in comparatie cu cele ale unei singure Camere. Existenta Parlamentului i-a costat pe contribuabilii romani, in ultimii zece ani doar, 11 815,1 miliarde de lei. Camera Deputatilor a insemnat, in ultimii zece ani, o cheltuiala de 8124,5 miliarde de lei, in timp ce, pentru acealasi interval de timp, Senatul a cheltuit 3690,6 miliarde de lei. Datele sint centralizate pe baza legilor bugetului de stat pentru fiecare an din 1995 pina in 2005. Toate aceste idei daca sint bine speculate pot duce la declansarea referendumului pentru revizuirea Constitutiei in vederea trecerii la sistemul parlamentar unicameral.
Autori: Cristian Patrasconiu, Cristian Oprea
