Dolarul se intareste in fata monedei europene, in pofida pierderilor rezultate de pe urma celor doua uragane. Principalul stimulent al economiei americane ar fi marirea dobanzii de referinta. In plus, oamenii de afaceri par a nu mai fi ingrijorati de instabilitatea de pe piata petroliera. Dolarul se apropie tot mai mult de moneda europeana, in ciuda dificultatilor cu care se confrunta industria petroliera americana, care functioneaza la aproximativ 80% din capacitatea sa totala. Dolarul a cazut si sub pragul de 1,20 euro, atingand, mai exact, 1,19 euro, informeaza Bloomberg.

Prognozele pentru perioada urmatoare sunt si mai optimiste: dolarul va continua aprecierea in raport cu moneda europeana si cu cea japoneza. El va ajunge, probabil, la o paritate de 1$ > 1,18 euro si de 1$ > 115 yeni japonezi pana la urmatoarea intalnire a Rezervei Federale a SUA (Fed), programata la 1 noiembrie.

“Diferenta dintre ratele dobanzii de referinta pare sa fie motorul primar al pietelor”, a afirmat Kazuhiko Fujisaki, membru in conducerea Mizuho Corporate Bank Ltd. Oficialii Fed au marit pe 20 septembrie dobanda de referinta pana la 3.75%, pentru a 11 oara consecutiv, si au afirmat ca alte majorari isi vor putea face aparitia. Dintr-un sondaj realizat printre brokerii de la bursa newyorkeza, a reiesit ca acestia se asteapta, in proportie de 100%, ca Fed sa mareasca rata dobanzii pana la 4% la urmatoarea lor intalnire din luna noiembrie.

Citeste si:  Piata asteapta publicarea contractului de privatizare a BCR

Mai mult chiar, 80% dintre acestia merg mai departe si afirma ca majorarea din noiembrie va fi urmata de o alta in luna decembrie, cand dobanda de referinta ar putea fi stabilita la 4,25%. In Europa, Banca Centrala Europeana mentine rata dobanzii la 2% din iunie 2003. Banca Japoniei pastreaza rata dobanzii putin peste 0% din anul 2001.

Daca dolarul isi continua traseul ascendent, mediul de afaceri international va considera ca Statele Unite sunt mai atractive pentru plasarea investitiilor, ceea ce va mari cererea pentru valuta americana. Cresterea cererii de valuta americana va conduce, de asemenea, la o apreciere tot mai mare a dolarului.

Exportatorii din lume vor obtine profituri tot mai mari pentru produsele lor, in special europenii, intrucat exportul este motorul economiei europene. Uniunea Europeana va obtine o valoare mai mare pe marfurile lor. In schimb, importatorii americani vor vinde produse tot mai scump, fapt care le va afecta productivitatea si profitabilitatea.

Citeste si:  Bancile se orienteaza incet-incet si spre IMM-uri

In plus, daca dobanda de referinta continua sa creasca, vor veni, ce-i drept, mai multi bani in visteria federala pe termen scurt, dar va scadea cuantumul imprumuturilor bancare, deoarece creditorii bancari vor mari dobanzile pentru creditele lor. Deficitul bugetar american, care a atins 412, 5 miliarde de dolari anul trecut, ar putea fi redus pe termen scurt. Dar, pe termen lung, investitorii americani care nu vor putea face fata concurentei vor trebui sa-si inchida afacerile. Dolarul fiind mai scump, ei vor obtine tot mai putine profituri.

Aceste note optimiste vin la mai putin de doua saptamani dupa ce Alan Greenspan, presedintele Fed, a avut o discutie cu ministrul de Finante francez, conform International Herald Tribune. In cadrul acestei discutii, Greenspan si-a aratat ingrijorarea ca pretul petrolului va afecta profund economia americana. Majorarea pretului petrolului va spori deficitul bugetar, iar acest fapt ar fi condus la o scadere dura a monedei americane.

Datele de pe luna septembrie, prezentate de CNN, arata insa ca sectorul industrial american este in crestere, ca oamenii de afaceri nu mai sunt ingrijorati de avariile produse de cele doua uragane. Mediul de afaceri american isi revine rapid de pe urma celor doua uragane.

Citeste si:  Nesiguranta a provocat noi scaderi la bursa

Un raport guvernamental, dat ieri publicitatii, arata ca volumul de comenzi pentru fabricile americane a crescut cu 2% in luna august, cea mai mare din mai. Cele doua uragane nu au afectat foarte mult cresterea economica din 2005, estimarile arata o scadere de doar 0,2%, de la 3,5% pana la 3,3%.

Autor: Bogdan Asaftei