Parlamentul European si statele membre au aprobat crearea unei agentii – AMLA – la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului.
Gandita demult, AMLA va schimba regulile jocului in lupta impotriva banilor murdari. Franta si-a depus candidatura pentru a gazdui viitorul sediu, alaturi de alte opt orase europene.
Noul organism, cunoscut sub acronimul AMLA (Anti-money laundering authority), va fi responsabil cu supravegherea si coordonarea autoritatilor nationale pentru a detecta si combate mai bine activitatile transfrontaliere suspecte.
Un rol crucial
Avand prerogative de supraveghere si de sanctionare pentru a asigura respectarea normelor financiare europene, AMLA va supraveghea direct aproximativ patruzeci de institutii de credit si institutii financiare considerate a fi cele mai expuse riscului. AMLA va supraveghea inclusiv furnizorii de servicii de criptomonede.
“AMLA va fi un element care va schimba regulile jocului in lupta impotriva banilor murdari in UE”, afirma deputata Eva Maria Poptcheva, co-raportor al textului,
Combaterea mai eficienta a tranzactiilor ilegale ar trebui sa contribuie la ingreunarea finantarii atacurilor teroriste in Europa. Noua agentie europeana “va juca, de asemenea, un rol crucial in prevenirea ocolirii sanctiunilor financiare, cum ar fi cele impotriva Rusiei.
Activitatile financiare dubioase reprezinta aproximativ 1 la suta din produsul intern brut al UE, adica aproximativ 130 de miliarde de euro, potrivit agentiei europene de politie Europol.
Acordul politic la care s-a ajuns trebuie sa fie aprobat oficial de catre Consiliul UE, insa acest pas e considerat o formalitate.
Ideea de a crea aceasta noua autoritate nu este noua. Ea a fost propusa de Comisia Europeana in iulie 2021, in urma mai multor scandaluri care au scos la iveala vulnerabilitatea unui sistem juridic fragmentat in cele 27 de state membre ale UE. Unul dintre aceste scandaluri a implicat Danske Bank, care s-a aflat in centrul unui caz de spalare a aproximativ 200 de miliarde de euro intre 2007 si 2015 prin intermediul filialei sale estoniene. In general, cazurile au implicat adesea filiale ale bancilor cu sediul in statele baltice din UE, folosite de rusi bogati pentru tranzactii dubioase. A treia cea mai mare banca din Letonia, ABLV, de exemplu, a fost inchisa in 2018, dupa ce a fost acuzata de spalare de bani pentru clienti rusi si de incalcarea sanctiunilor impotriva Coreei de Nord.
MM
