Micii producatori de branza si produse lactate sunt amenintati cu falimentul, respectiv cu foametea, din cauza Ordinului 301 al Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), care interzice comercializarea produselor de origine animala in afara judetului de provenienta si care va intra in vigoare pe 18 ianuarie. In timp ce taranii vor pierde in multe cazuri singura sursa de bani, marii producatori vor prospera nestingheriti, deoarece vor avea autonomie totala pe piata lactatelor din tara, inclusiv din municipiul Bucuresti. ANSVSA a lasat taranilor doar dreptul de a se inregistra ca producatori traditionali pentru a putea vinde branza maturata, veche de 60 de zile. Nimic altceva.

Chiar si presedintele ANSVSA, Marian Avram, a recunoscut, mai pe ocolite, faptul ca noul ordin emis de Autoritatea pe care o conduce ii favorizeaza strict pe „maharii“ de pe piata laptelui. „Nu este moral ca o unitate care a investit sute de mii sau poate milioane de euro pentru a se alinia la normele europene sa intre în competitie cu micii producatori“, a declarat, ieri, presedintele ANSVSA. Un lucru este clar: chiar daca micii producatori au investit in utilarea cu instalatii de muls si cu tancuri de racire, banii sunt pierduti, pentru ca nu-si vor mai putea vinde marfa decat pe plan local, acolo unde nu cumpara nimeni sau unde obtin un pret foarte mic. In acest fel, taranii devin „clienti-captivi“ ai marilor concerne care vor veni sa le cumpere marfa pe nimic.

Citeste si:  De ce sunt optimisti managerii?

De altfel, Marian Avram a afirmat foarte ferm ca pe autoritatile sanitar-veterinare nu le intereseaza impactul socio-economic produs in urma aplicarii ordinului. „Pe noi ne intereseaza doar igiena si siguranta alimentelor, nu si impactul economic sau social“, a punctat Avram. Pe piata nationala vor fi comercializate doar produsele alimentare provenite de la unitati autorizate sanitar-veterinar care respecta normele europene si pot exporta în UE sau deruleaza investitii si au o perioada de tranzitie pâna în 2009 pentru alinierea la cerintele europene. Totusi, de Paste, autoritatile „se vor indura“ de buzunarele romanilor si vor da o derogare pentru vanzarea in piete a carnii de miel.

UE nu interzice vånzarea brånzei in afara judetului

Chiar daca oficialii ANSVSA se bat cu pumnul in piept ca Ordinul 301 se regaseste si in legislatia europeana, chiar acestia au recunoscut faptul ca UE nu le-a impus, strict, ca trasabilitatea alimentelor sa fie facuta doar in judetul de provenienta. Oficialii romani au fost cei care au stabilit aceasta regula. „UE impusese Romaniei, initial, ca produsele sa poata fi comercializate decat pe raza a 30 km distanta de locul de productie. De exemplu, in Franta, care este o tara mai mare, limita este de 80 km. Noi am negociat cu comisarii europeni si le-am explicat ca unele sate sunt in munti, ca 30 km sunt prea putini si le-am propus ca vanzarea sa poata avea loc decat in judetul respectiv“, a declarat directorul de igiena din cadrul ANSVSA, Virgil Eftimie. „Asta e legislatia. Daca facem altceva, vom pati ca in cazul taxei pentru masini si vom primi amenda de la UE“, a adaugat Eftimie.

Citeste si:  "Parfum de femeie" intr-o treime dintre afacerile autohtone

Taranii trebuie sa devina producatori traditionali

Micii producatori vor putea vinde în pietele din Bucuresti sau in afara judetului de origine doar daca alimentele respective vor fi inregistrate la Ministerul Agriculturii ca produse traditionale romanesti, a declarat Marian Avram.
Or, pentru aceasta, taranii, unii dintre ei chiar analfabeti, vor trebui sa treaca printr-o serie de autorizari si acte birocratice stufoase. Doar astfel taranii care comercializeaza brânza maturata timp de maximum 60 de zile vor putea sa distribuie produsul la nivel national si in Bucuresti.

Taranii acopera 60% din vånzarile directe din Romånia

Marian Avram sustine ca ordinul emis de autoritate este necesar pentru ca, în caz contrar, ANSVSA nu ar putea controla trasabilitatea produselor. In acest moment, vânzarile directe de alimente acopera pâna la 50-60% din consum, în anumite zone ale tarii, „Micii producatori pot sa vânda în pietele din judetul lor si pentru aceasta trebuie sa îndeplineasca o serie de masuri minimale de siguranta alimentara si sa fie înregistrati la directiile sanitare veterinare. Daca aduc însa produsele în Bucuresti, spre exemplu, eu nu mai pot controla ce s-a întâmplat pe drum si ce produs a ajuns aici“, a spus Avram. Astfel, nici macar producatorii din judetul Ilfov nu mai au voie sa-si comercialize produsele in Bucuresti. „Chiar daca sunt din Popesti Leordeni (n.r.: localitate limitrofa a municipiului Bucuresti), producatorii nu au voie sa vanda in Capitala, ci doar in judetul Ilfov, au afirmat oficialii ANSVSA.

Citeste si:  IMM-urile din Romania vad partea buna a integrarii in Uniunea Europeana

Autor: Otilia Caloian