“Bancile fac front comun ca sa forteze mana Bancii Nationale pentru a modifica normele de creditare care restrictioneaza, incepand cu anul 2003, acordarea de imprumuturi persoanelor fizice.”
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a primit, ieri, o scrisoare din partea Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) prin care i se solicita sa majoreze plafoanele prevazute in normele bancare.
“Am cerut majorarea ponderii ratelor lunare in cazul creditelor ipotecare de la 35% din veniturile lunare nete la 50%, majorarea ponderii ratelor aferente creditelor de consum de la 30% la 40% din veniturile nete lunare, respectiv cresterea plafonului maxim de indatorare de la 40% la 55% din veniturile contractantilor de imprumuturi”, ne-a declarat presedintele ARB, Radu Gratian Ghetea. ARB solicita marirea plafoanelor mentionate numai pentru imprumuturile contractate in moneda nationala de catre persoanele care au venituri in lei. In cazul creditelor contractate in valute, nu sunt solicitate modificari ale normelor bancii centrale.
Ghetea: Nu ar exista risc
“Vazand ca exista cerere foarte mare si ca de fapt nu exista risc la mijloc – creditele neperformante sunt la un nivel foarte, foarte mic, ARB a propus BNR sa majoreze aceste plafoane”, a spus Ghetea.
El afirma ca bancherii vor sustine “foarte puternic” aceasta idee in fata reprezentantilor bancii centrale. Argumentul principal al bancherilor este lipsa riscului valutar in cazul in care un imprumut este contractat in moneda nationala. Bancherii se plang insa si ca vor ramane fara clienti incepand cu 2007, cand, teoretic, romanii ar putea sa se imprumute la institutiile de credit care functioneaza in tarile invecinate, unde bancile centrale nu impun atat de multe masuri administrative si, deci, dobanzile practicate sunt mult mai mici.
“De la 1 ianuarie 2007, cand, teoretic, suntem in Uniunea Europeana, am putea sa mergem pana la Ruse sau pana la Budapesta sa luam un credit. In acel moment, bancile romanesti vor fi intr-o competitie neloiala. Acolo, bancile cu care noi suntem in concurenta n-au rezerva minima obligatorie (n.r.: obligatie de a depune la banca centrala o parte din resursele de finantare atrase) de 35%, n-au restrictii privind creditarea, nu au de facut platile pe care le avem noi la Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar etc. Deci, costul fondurilor lor este mult mai redus si isi permit sa dea credite cu dobanda mult mai mica”, a adaugat Ghetea. Reamintim ca in ultimii ani, BNR a emis norma dupa norma pentru a limita acordarea de credite.
Ultimul set de norme a avut in vedere atat introducerea plafonului de indatorare de cel mult 40% din veniturile nete lunare, respectiv limitarea creditelor in euro la 300% din fondurile proprii ale bancilor.
“Vazand ca exista cerere foarte mare si ca de fapt nu exista risc la mijloc – creditele neperformante sunt la un nivel foarte, foarte mic -, ARB a propus BNR sa majoreze aceste plafoane”.
Se scumpesc creditele in euro
Imprumuturile contractate in moneda europeana se vor scumpi in urma majorarii dobanzilor de referinta de catre Banca Centrala Europeana (BCE). BCE a majorat in decembrie 2005 dobanda de referinta de la 2% la 2,25%. Analistii apreciaza ca la finele lunii martie aceasta va fi marita din nou cu 0,25 puncte procentuale, ajungand astfel la 2,5%.
Toate aceste majorari ale ratelor dobanzilor de referinta se reflecta in dobanzile practicate de banci. Avand in vedere ca pentru aproape toate creditele contractate in valuta dobanda perceputa de banca este variabila, vor fi mai scumpe si creditele deja contractate.
Autor: Consuela Stegarescu
